Prin sentinta civila nr.4417 pronuntata de Judecatoria Sectorului 2, in sedinta publica de la data de 08 aprilie 2014, ramasa defintiva prin nerecurare, instanta a admis in parte actiunea civila avand ca obiect stabilire pensie de intretinere major si a dispus obligarea fiecarui parat la plata sumei de 300 lei lunar cu titlu de pensie de intretinere in favoarea mamei lor, incepand cu data formularii actiunii si pana la incetarea starii de nevoie a acesteia.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a analizat prevederile incidente in cauza, respectiv art.513, art.516, art. 519, art.524, art.526 alin.2 și art.527 ale Noului Cod Civil, a examinat conditiile prevazute de lege pentru stabilirea obligatiei de intretinere și starea de nevoie a reclamantei coroborata cu mijloacele paratilor.
In genereal, membrii familiilor isi acorda sprijin in virtutea unor principii morale,nu in virtutea obligatiei legale de intretinere, iar in situatiile in care, contrar acestor principii morale persoanele ce se incadreaza in categoriile limitativ prevazute de lege, nu ofera suport membrilor familiilor aflati in situatii vulnerabile, legea permite obligarea acestora la indeplinirea obligatiei de intretinere.
Așadar, reglementarile in materie, impun o dubla analiza, a situatiei creditorului si debitorului obligatiei de intretinere, pentru a se stabili pe de o parte, daca creditorul se afla in stare de nevoie, iar pe de alta parte, daca debitorul are mijloace necesare pentru a plati creditorului intretinere.
De regula, indeplinirea cumulativa a acestor conditii conduce la obligarea debitorului la plata intretinerii, insa exista si o singura situatie in care o persoana nu poate fi obligata la prestarea intretinerii, cu toate ca face parte din categoriile prevazute de lege, iar creditorul obligatiei este in stare de nevoie.
Aceasta exceptie este regelementata de art.526 alin.1 Noul Cod Civil, cand solicitantul intretinerii s-a facut vinovat de fapte grave, contrare legii sau a bunelor moravuri, fata de cel de la care pretinde intretinere.
Pentru a deveni incident cazul prevazut de art.526 alin.1 Noul Cod Civil, faptele care ar justifica respingerea unei asemenea actiuni, ar trebui sa aiba o gravitate deosebita, rupand astfel legatura afectiva fireasca, prezumata a exista intre rudele apropiate, in cazul de fata intre parinte si copii.
Obligatia de intretinere nu este conditionata de reciprocitate, asadar parintele poate dobandi intretinere de la copilul sau independent de aceea ca a acordat la randul sau intretinere acestuia. Conduita parintelui poate afecta obligatia descendentului la suportarea intretinerii numai in cazul in care se incadreaza in criteriile prevazute de art.526 alin.1 Noul Cod Civil.
In aceasta situatie, intretinerea unei persoane aflate in stare de nevoie va fi preluata de societate, prin sistemul de asistență socială.
Deși legea nu prevede care sunt faptele grave contrare bunelor moravuri, literatura de specialitate a statuat ca prin bunele moravuri trebuie intelese acele obiceiuri, deprinderi, comportamente, care in raporturile dintre membrii unei colectivitati, sunt comparabile cu respectul reciproc, cu pastrarea demnitatii umane, cu respectarea decentei in atitudini si cuvinte.
Prin savarsirea faptelor contrare bunelor moravuri se incalca norme de convietuire sociala nescrise, dar care exprima valorile unei comunitati, una dintre acesta fiind aceea de respect si sprijin reciproc intre membrii familiei.
Prin urmare, acceptata ca datorie morala, intretinerea parintelui aflat in stare de nevoie de catre copilul major, devine si obligatie legala atunci cand copilul major nu isi indeplineste de buna voie aceasta indatorire.
